Abordarea si contentia nutriilor

Pentru diferitele manipulari ale cresterea animalelor in scopuri zootehnice, igienice, de ingrijire medicala etc este necesar ca animalele sa fie prinse si contentionate.
Abordarea, prinderea nutriei se face cu atentie, pentru a evita muscaturile si zgarieturile si in acelasi timp, pentru a nu rani animalul.
Prinderea nutriei, in padoc si in cusca, se face de coada. Trebuie procedat fara miscari bruste si cu toata atentia, chiar la animalele cunoscute ca foarte blande si chiar la pui. Odata prinsa coada, nu trebuie smucit (se pot luxa vertebrele), dar se va tine ferm, pentru a nu scapa coada din mana, caci animalul trage si se zbate. Se lasa putin sa inainteze si este ridicat imediat de la sol. Aceasta, pentru a nu-i rupe ghearele, daca este prea bine agatat de sol sau de cusca. Apoi, animalul ridicat de la pamant sau din cusca va fi ingrijit cu trenul anterior (picioarele din fata) pe un suport (masa, capacul custii etc), trenul posterior stand in aer.
Nutria mai poate fi sprijinita de antebratul celeilalte maini. Metoda nu este insa prea sigura in agricultura si nutria se sprijina si cu partea laterala a corpului pe pieptul celui care face contentia, putand sa-l murdareasca. O metoda mai sigura, dar mai obositoare, consta in prinderea cozii sau a cozii si a picioarelor din spate cu o mana si alunecarea celeilalte maini pe sub abdomen, pana intre subtiorile membrelor din fata, unde se sprijina degetul mare si mijlociu, iar degetul aratator se plaseaza sub maxilarul animalului, ridicandu-l si imobilizandu-l astfel.
Contentionarea animalelor retive adica agresive se face si cu clestele de contentie sau cu niste scanduri decupate la un cap in forma de potcoava.
Un mijloc comod de fixare pentru examinare, tatuare, cantarire etc il constituie ladita de contentie.
Cantarirea animalelor se poate face si in cusca de transport.
Pentru prinderea animalelor evadate din custile de crestere, se folosesc ladite capcane, in care nutriile fugarite isi cauta adaport, sau niste plase rigide, fixate la capatul unei prajini, foarte asemanatoare cu plasele de fluturi, dar la dimensiuni corespunzatoare.
Pentru evitarea evadarilor definitive este bine ca spatiul de amplasare a custilor sa fie inchis cu un gard din plasa de sarma.

Comportamentul la nutrii

Nutria este un animal sperios. Tratat cu blandete se obisnuieste cu omul si nu se mai teme de el. Recunoaste glasul ingrijitorului si unele animale si recunosc chiar numele.

Cresterea animalelor tinere si batrane sunt morocanoase, nesociabile. Tineretul insa se obisnuieste usor in cusca comuna, este jucaus. Trebuie insa ca toate nutriile sa fie introduse odata in cusca.

Orice animal introdus ulterior este atacat de comunitate. La formarea loturilor este bine totusi sa se supravegheze cusca 1-2 ore si sa se scoata animalele agresive. Dupa o obisnuita de 1-2 ore, mai rar se pot intampla acte de agresiune grava.

Nutria se simte bine la o temperatura moderata. Suporta destul de bine caldura, mai ales daca are apa proaspata, racoroasa in bazin, rezistand chiar la 36-40grade la umbra, in conditii de aerare suficienta.

Poate muri usor insa chiar la temperaturi de 36 grade Celsius, daca este inghesuita in spatii mici, cu animale multe (in conditii de transport), acest lucru nefiind unmod de a aborda agricultura prea corect.

La frig este destul de rezistenta: fara apa si cu asternut bogat, suporta chiar un ger de -10..-15 grade Celsius. Pe un asternut sarac, umed si mai ales daca bate vantul, nutriilor le degera coada si labele.

Puii tineri, in conditii de umezeala si frig cu vant, pot muri chiar la temperaturi pozitive: 1-2grade Celsius.

Atentie! La fatarile de toamna tarzie si iarna, cand puii nou nascuti, in lipsa unui asternut calduros si in cantitati suficiente, pot muri deasemenea cu usurinta.

In ceea ce priveste relatia apa in bazin-temperatura ambianta, este de retinut ca desi de obicei nutriile se spala si se simt bine in apapana la 2 grade Celsius, totusi ca masura de prevedere, apa trebuie evacuata cand temperatura scade sub 10 grade Celsius.

In conditiile unei hraniri suculente suficiente cu sfecla sau iarba, nutria are nevoie de putina apa de baut, chiar si vara. Apa o bea chiar din bazin in timpul inotului. Cand bea apa pe uscat, nutria da capul pe spate ca pasarile. Iarna, apa de baut nu este necesara, dar totusi este bine sa li se dea bulgari de zaapada. Nu se da apa, ca sa nu inghete.

Dupa fiecare scaldat, nutria isi piaptana cu grija parul cu ghearele labelor din fata si uneori si cu cele din spate. Cand sunt perechi, se observa ca nutriile isi ingrijesc reciproc blana, curatind-o de impuritati si incercand sa reteze cu dintii parul impaslit.

La animalele carentate in saruri minerale si vitamine, mai ales la tineret, poate aparea un obicei grav: tunderea parului. Nutriile foarfeca cu dintii parul propriu sau al tovarasilor de cusca, de obicei pe spinare, dar de multe ori pe intregul corp, cand se poate observa la aceste animale asa numitul aspect leonin (par scurt pe corp si lung pe cap, ca o coama de leu).

Nutriile sunt animale curioase, cerceteaza orice schimbare produsa in cusca sau la exteriorul custii. Nu apreciaza distantele, dandu-si drumul in gol, de la orice inaltime. Femelele gestante, daca se lovesc cu abdomenul de marginea bazinului cand ies din apa, pot avorta. Dar se poate intampla sa nu avorteze, chiar cand cad de la nivelul custii superioare (1.5-1.7m). in orice caz, atentie la inchiderea custilor, mai ales a celor superioare.

Nutriile se sperie de zgomot. Latratul cainilor poate duce chiar la avort. Dar, zgomotele ambiante cu care sunt obisnuite de mici, nu par a mai avea nicio influenta asupra lor. Unul, doi caini de paza in preajma crescatoriei de nutrii sunt totusi necesare.

Tot aici este cazul este important sa discutam si despre prezenta pisicilor in crescatoria de nutrii. Parerea multor crescatori de nutrii este ca si pisicile sunt necesare pentru starpirea sobolanilor atrasi de resturile de hrana cazute sub custi sau in padoc, dar cu o observatie: atat cainii, cat si pisicile vor fi tratati periodic antiparazitar.

Despre nutrii 2

Varsta la nutrie se poate aprecia si dupa latimea incisivilor. Nutriile prind hrana cu gura sau mai ales cu labele din fata, o duc la nas, o miros, o duc la gura, o taie cu incisivii prin miscari de forfecare si apoi cu limba o imping intre masele (molari), unde este maruntita si amestecata cu saliva. Hrana este obtinuta prin cultivarea de plante. Mucoasa bucala este alcatuita in asa fel, incat imbraca dintii incisivi si astupa gatlejul, astfel ca animalul poate mesteca sub apa plante acvatice, fara sa inghita apa. Aceasta structura se observa bine cand animalul casca.

Din gura, alimentele ajung prin esofag in stomac, unde se continua framantarea hranei rezultata din agricultura si imbibarea ei cu sucuri digestive. Stomacul are o capacitate de 400-500ml. Digestia se termina in intestin care are o lungime de 5-7m (de 12 ori lungimea corpului) si o capacitate de 2-2.5l.

In zona anala, animalele de ambele sexe au glande pelianale. Nutria defeca deseori in apa. In conditiile unei ratii sarace in nutreturi suculente, cand fecalele sunt mai uscate, nutria aspira in anus apa din bazin, eliminand fecalele cu aceasta autoclisma. Daca apa din bazin nu este schimbata la timp, este murdara, glandele perianale se infecteaza, producand tulburari animalului.

Narile nutriei sunt deservite de muschi puternici, care le inchid etans cand animalul inoata sub apa. Deasemenea, laringele (partea respiratorie a gatlejului) poseda niste membrane care il astupa, cand animalul mananca sub apa.

Sexul la nutrie se poate determina usor, chiar la puii nou nascuti. La femele, organul genital extern (vulva) este asezat langa anus. La mascul, organul genital este asezat la distanta de 1-3-5cm de anus. Testiculele la mascul in greutate de 5-7g, sunt plasate in abdomen sau sub piele, neexistand punga scrotala. Din acest motiv, castrarea este dificila. Penisul, la animalul adult, in repaus este foarte mic, dar in erectie ajunge de grosimea unui creion si lungimea de 15-18cm, terminat printr-un gland (cap) ca un bulb de ceapa cu o prelungire mai subtire.

Ovarele sunt mici, de 0.5g fiecare, de culoare alba-roz, cu suprafata usor neregulata. Oviductele, filiforme, lungi de 10-12 cm conduc ovulele spre coarnele uterine. Se pare ca nu exista un corp uterin, astfel ca cele 2 coarne uterine se deschid prin 2 cervixuri in vagin. Cervixurile sunt inchise de regula, deschizandu-se (largindu-se) in timpul caldurilor, la fatare si in caz de infectii uterine. Datorita acestei conformatii (cervix dublu), la nutrii se poate observa fenomenul de suprafetatie, adica la o gestatie existenta intr-un corn uterin se poate produce o a doua gestatie, de varsta diferita, in celalalt corp uterin.

Glanda mamara la nutrie se compune din 8-10 mamele, dispuse pe partile laterale a corpului, primele pe coaste, ultima in dreptul soldului. Aceasta dispozitie permite puilor sa suga, chiar cand femela este in apa.