Nutria este un animal sperios. Tratat cu blandete se obisnuieste cu omul si nu se mai teme de el. Recunoaste glasul ingrijitorului si unele animale si recunosc chiar numele.
Cresterea animalelor tinere si batrane sunt morocanoase, nesociabile. Tineretul insa se obisnuieste usor in cusca comuna, este jucaus. Trebuie insa ca toate nutriile sa fie introduse odata in cusca.
Orice animal introdus ulterior este atacat de comunitate. La formarea loturilor este bine totusi sa se supravegheze cusca 1-2 ore si sa se scoata animalele agresive. Dupa o obisnuita de 1-2 ore, mai rar se pot intampla acte de agresiune grava.
Nutria se simte bine la o temperatura moderata. Suporta destul de bine caldura, mai ales daca are apa proaspata, racoroasa in bazin, rezistand chiar la 36-40grade la umbra, in conditii de aerare suficienta.
Poate muri usor insa chiar la temperaturi de 36 grade Celsius, daca este inghesuita in spatii mici, cu animale multe (in conditii de transport), acest lucru nefiind unmod de a aborda agricultura prea corect.
La frig este destul de rezistenta: fara apa si cu asternut bogat, suporta chiar un ger de -10..-15 grade Celsius. Pe un asternut sarac, umed si mai ales daca bate vantul, nutriilor le degera coada si labele.
Puii tineri, in conditii de umezeala si frig cu vant, pot muri chiar la temperaturi pozitive: 1-2grade Celsius.
Atentie! La fatarile de toamna tarzie si iarna, cand puii nou nascuti, in lipsa unui asternut calduros si in cantitati suficiente, pot muri deasemenea cu usurinta.
In ceea ce priveste relatia apa in bazin-temperatura ambianta, este de retinut ca desi de obicei nutriile se spala si se simt bine in apapana la 2 grade Celsius, totusi ca masura de prevedere, apa trebuie evacuata cand temperatura scade sub 10 grade Celsius.
In conditiile unei hraniri suculente suficiente cu sfecla sau iarba, nutria are nevoie de putina apa de baut, chiar si vara. Apa o bea chiar din bazin in timpul inotului. Cand bea apa pe uscat, nutria da capul pe spate ca pasarile. Iarna, apa de baut nu este necesara, dar totusi este bine sa li se dea bulgari de zaapada. Nu se da apa, ca sa nu inghete.
Dupa fiecare scaldat, nutria isi piaptana cu grija parul cu ghearele labelor din fata si uneori si cu cele din spate. Cand sunt perechi, se observa ca nutriile isi ingrijesc reciproc blana, curatind-o de impuritati si incercand sa reteze cu dintii parul impaslit.
La animalele carentate in saruri minerale si vitamine, mai ales la tineret, poate aparea un obicei grav: tunderea parului. Nutriile foarfeca cu dintii parul propriu sau al tovarasilor de cusca, de obicei pe spinare, dar de multe ori pe intregul corp, cand se poate observa la aceste animale asa numitul aspect leonin (par scurt pe corp si lung pe cap, ca o coama de leu).
Nutriile sunt animale curioase, cerceteaza orice schimbare produsa in cusca sau la exteriorul custii. Nu apreciaza distantele, dandu-si drumul in gol, de la orice inaltime. Femelele gestante, daca se lovesc cu abdomenul de marginea bazinului cand ies din apa, pot avorta. Dar se poate intampla sa nu avorteze, chiar cand cad de la nivelul custii superioare (1.5-1.7m). in orice caz, atentie la inchiderea custilor, mai ales a celor superioare.
Nutriile se sperie de zgomot. Latratul cainilor poate duce chiar la avort. Dar, zgomotele ambiante cu care sunt obisnuite de mici, nu par a mai avea nicio influenta asupra lor. Unul, doi caini de paza in preajma crescatoriei de nutrii sunt totusi necesare.
Tot aici este cazul este important sa discutam si despre prezenta pisicilor in crescatoria de nutrii. Parerea multor crescatori de nutrii este ca si pisicile sunt necesare pentru starpirea sobolanilor atrasi de resturile de hrana cazute sub custi sau in padoc, dar cu o observatie: atat cainii, cat si pisicile vor fi tratati periodic antiparazitar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu